Despre SGA Sibiu
* Sistemul de Gospodărire a Apelor Sibiu, cu sediul în municipiul Sibiu, str. Autogarii nr. 10, administrează apele din domeniul public al statului aflate pe teritoriul judeţului Sibiu din bazinul hidrografic Olt, bunurile din domeniul public constituite din lacurile declarate de interes public naţional, digurile de apărare împotriva inundaţiilor, lucrările de regularizare a râurilor, infrastructura staţiilor hidrologice şi hidrogeologice, precum şi bunurile aflate în patrimoniu propriu, constituite din aducţiunile de apă, baza de mecanizare.
Reţeaua hidrografică se întinde pe o suprafaţă de 3.366 kilometrii pătraţi, cursurile de apă având cumulată a lungime 1.489 kilometri.
COMPARTIMENTE:
Biroul Exploatarea Lucrărilor
Staţia Hidrologică
Dispecerat − apărare împotriva inundaţiilor
Biroul Gestionarea Resurselor de Apă
Laboratorul de Calitatea Apei
Compartimentul Juridic şi Contencios
Compartiment Inspecţia Teritorială a Apelor
OBIECTIVE PRINCIPALE:
→ Gospodărirea durabilă a resurselor de apă
→ Implementarea Directivelor Europene pentru atingerea stării bune a apelor;
→ Apărarea împotriva inundaţiilor;
→ Exploatarea şi întreţinerea lucrărilor de gospodărire a apelor;
→ Avertizarea utilizatorilor de apă despre pericolul producerii unor poluări accidentale;
→ Realizarea unor obiective de interes public naţional constând în surse noi de apă şi lucrări de apărare împotriva inundaţiilor;
→ Monitorizarea cantitativă şi calitativă a surselor de apă;
→ Informarea publicului despre problemele apei şi cele legate de protecţia mediului.
Biroul Exploatarea Lucrărilor
Gestionează infrastructura existentă în cadrul S.G.A. Sibiu respectiv:
− barajul Gura Râului şi lacul de acumulare, cu un volum la NNR de 14 milioane mc, asigură alimentarea cu apă a municipiului Sibiu şi a localităţilor din aval precum şi atenuarea undelor de viitură; Acest baraj a fost construit în perioada 1974-1979 şi are un debit instalat de 1.44 mc/s. Aducţiunea de apa Gura Râului Sibiu este în lungime de 14.578 m.
− 15 km de aducţiune de apă cu diametrul de 1000 mm, Gura Râului Sibiu;
− 2 baraje de pământ cu acumulări nepermanente pe râul Hârtibaciu, Retiş şi Beneşti, cu un volum total de 14,2 milioane mc, cu rol de atenuare a undelor de viitură
− 44,4 km de diguri de apărare împotriva inundaţiilor a localităţilor Sibiu, Bungard, Noul Român, Brădeni, Alțâna, Beneşti, Hosman, Caşolţ şi Porumbacu de Jos şi Mohu;
− 90,12 Km de diguri de apărare a terenurilor agricole din lunca râului Hârtibaciu;
− 126 km de râuri regularizate şi cu consolidări de maluri, pentru îmbunătăţesc condiţiile de scurgere a apelor în albiile cursurilor de apă, se diminuează efectele inundaţiilor şi se asigură preluarea debitelor pentru folosinţele de apă
− Sedii administrative: 7 cantoane din care 6 aflate în patrimoniu public al statului şi 1 în patrimoniul propriu.
Biroul exploatare coordonează următoarele formații de lucru:
- Formaţia de lucru Gura Râului
• Formaţia de lucru Avrig
• Formaţia de lucru Alțâna
• Formaţia reparaţii, întreţinere utilaje şi mijloace de transport
Staţia Hidrologică
Monitorizează cantitativ apele (activitate hidrometrică), modul lor de formare, circulaţia şi distribuţia lor teritorială.
Activitatea hidrometrică la nivelul S.G.A. Sibiu se realizează prin:
− 18 staţii hidrometrice pe râuri;
− 1 staţie hidrometrică pe lac;
− 16 staţii hidrogeologice (cu un total de 48 de foraje în stare bună);
− o staţie evaporimetrică;
− 21 posturi pluviometrice;
− 13 secţiuni satelit aferente staţiilor hidrometrice;
− 18 folosinţe selectate necesare reconstituirii regimului natural de scurgere;
− 2 izvoare;
− monitorizarea râurilor la staţiile hidrometrice se realizează şi prin intermediul staţiilor automate, astfel obţinându-se date în timp real, lucru care permite creşterea timpilor de anticipare a prognozelor hidrologice.
Densitatea actuală a staţiilor hidrometrice este de o staţie la 187 Km2.
Pentru staţiile hidrogeologice, densitatea este de un foraj la 70 Km2.
Principalele activităţi la o staţie hidrometrică constau în: măsurători de niveluri, debite lichide şi solide, temperaturi, precipitaţii.
Dispecerat − apărare împotriva inundaţiilor
Dispeceratul este o verigă a sistemului informaţional – decizional al apelor, dotat cu mijloace şi tehnologii corespunzătoare pentru urmărirea permanentă a regimurilor hidrometeorologice şi de exploatare a lucrărilor hidrotehnice în vederea reglementării operative a posibilelor perturbaţii ale regimului normal de manifestare a parametrilor ce caracterizează activitatea S.G.A SIBIU, cât şi pentru declanşarea stărilor de avertizare sau alarmare caracteristice.
Dispeceratul face legătura între suportul informaţional şi procesul de decizie, având următoarele atribuţii:
− urmăreşte şi supraveghează evoluţia în timp a parametrilor hidrometeorologici;
− urmăreşte şi supraveghează regimurile de exploatare operativă în concordanţă cu situaţia hidrometeorologică, cu starea folosinţelor de apă, cu activităţile complexe de apărare împotriva inundaţiilor;
− asigură primirea informaţiilor de la unităţile furnizoare de date;
− creează şi gestionează baza de date permanentă cuprinzând elementele caracteristice ale cursurilor de apă, ale construcţiilor hidrotehnice, precum şi valorile critice ale principalilor indicatori şi parametrii ce caracterizează sistemul apelor ;
− coordonează măsurile de intervenţie şi apărare în situaţii excepţionale, determinate de starea sau integritatea funcţională a lucrărilor hidrotehnice, incidente sau avarii directe ale acestora;
− coordonează activitatea de apărare împotriva inundaţiilor.
Biroul Gestionarea Resurselor de Apă
Realizează monitorizarea calitativă a apei.
Strategiile şi acţiunile privind managementul durabil al resurselor de apă, la nivelul judeţului Sibiu, sunt cuprinse în Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic care constituie componenta de gestionare cantitativă a resurselor de apă şi are ca scop fundamentarea măsurilor, acţiunilor, soluţiilor şi lucrărilor pentru:
− realizarea şi menţinerea echilibrului dintre cerinţele de apă ale folosinţelor şi disponibilul de apă la surse;
− diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale asupra vieţii, bunurilor şi activităţilor umane (inundaţii, exces de umiditate, secetă, eroziunea solului);
− utilizarea potenţialului apelor (producerea de energie hidromecanică şi hidroelectrica, extragerea de materiale de construcţii, acvacultură, turism, agrement, etc.);
− determinarea cerinţelor de mediu privind resursele de apă.
Obiectivele principale sunt:
- inventarierea resurselor hidrologice (naturale) de apă de suprafaţă şi subterană;
• determinarea situaţiei actuale a utilizării pe folosinţe a resurselor de apă;
• determinarea cerinţelor viitoare socio-economice şi de mediu privind resursele de apă;
• evaluarea preliminară a riscului potenţial la inundaţii pe bazinul hidrografic;
• identificarea acţiunilor, măsurilor, soluţiilor şi lucrărilor necesare pentru atingerea gradului acceptat de protecţie la:
− inundarea aşezărilor umane şi a bunurilor;
− diminuarea efectelor secetelor, tendinţelor de aridizare, excesului de umiditate şi a eroziunii solurilor;
− utilizarea potenţialului apelor.
La nivelul judeţului Sibiu – bazin hidrografic Olt – au fost delimitate un număr total de 69 corpuri de apă în stare naturală şi puternic modificate (435,5 km), din care 20 corpuri de apă au fost monitorizate (17 râuri + 3 lacuri), iar 47 nemonitorizate pentru care încadrarea in starea ecologica s−a făcut pe baza similitudinii cu corpuri de apă de aceeaşi tipologie.
Managementul durabil al resurselor de apă
Pentru evaluarea riscului s-au luat în considerare următoarele categorii de risc:
− poluarea cu substanţe organice;
− poluarea cu nutrienţi;
− poluarea cu substanţe periculoase;
− alterări hidromorfologice.
- MONITORINGUL CANTITATIV AL APELOR. Pentru monitorizarea cantitativă s-au prevăzut:
- pentru subsistemul „ape curgătoare de suprafaţă”: 18 staţii hidrometrice
B. pentru subsistemul „lacuri naturale şi artificiale „: 1 staţie hidrometrică
C. pentru subsistemul „ape subterane freatice şi izvoare” – foraje reprezentative – au fost alese un numar de 14 foraje, ce caracterizează cele 4 corpuri de apă subterană delimitate pe arealul de competenţă. - MONITORINGUL CALITATIV AL APELOR. Pentru monitorizarea calitativă a resurselor de apă sunt prevăzute:
- pentru subsistemul „ape curgătoare de suprafaţă” :
Număr de secţiuni de monitorizare: 30
Tipul de monitoring:
• operaţional: 12 secţiuni;
• supraveghere: 12 secţiuni;
• potabilizare: 9 secţiuni;
• referinţă : 3 secţiuni;
B. pentru subsistemul „lacuri naturale şi artificiale „:
• secţiuni de referinţa 1 lac – Bâlea;
• secţiuni caracteristice – 2 lacuri – Gura Râului şi Arpaş.
C. pentru subsistemul „ape subterane” − foraje reprezentative − sunt un număr de 14 foraje, ce caracterizează cele 4 corpuri de apă subterană delimitate pe arealul de competenţă.
D. pentru subsistemul „ape uzate” − surse de poluare − sunt identificate surse de poluare semnificative care sunt monitorizate periodic, func?ie de impactul acestora asupra calităţii mediului acvatic. Cantităţile de substanţe poluatoare evacuate în limitele reglementate fac obiectul anexei 2 la contractele abonament pentru serviciile specifice de gospodărire a apelor, iar pentru depăşirea acestor limite se aplică penalităţi conform O.U.G. 798/2005 cu modificările şi completările ulterioare.
Programul pentru emiterea avizelor si autoriza?iilor de gospodărirea apelor se realizează in concordanta cu procedurile, normativele, metodologiile si instruc?iunile aprobate. Sunt prioritare autorizările folosin?elor care au evacuări directe in emisar, a căror parametrii la apele evacuate nu îndeplinesc condi?iile normativului NTPA 001/2005. Se urmăre?te ca aceste unităţi sa prezinte programe de etapizare privind măsurile şi lucrările necesare reabilitării sau extinderii re?elelor de alimentare cu apa, a canalizărilor si sta?iilor de epurare.
Laboratorul de Calitatea Apei
A fost înfiinţat în anul 1953. În prezent, îşi desfăşoară activitatea în sistem de asigurare a calităţii rezultatelor analizelor, recunoscut de organismul de acreditare RENAR.
Laboratorul face analize fizico-chimice şi biologice a apelor de suprafaţă (râuri, lacuri), apelor brute pentru alimentări cu apă, apelor subterane şi apelor uzate (ape fecaloid-menajere orăşeneşti, efluenţi industriali, zootehnie).
Astfel, se evidenţiază în mod sistematic şi permanent gradul de poluare a apelor şi tendinţele sale evolutive sub influenţa unor factori de mediu (noi surse de poluare, amplificări sau diversificări ale celor existente, construirea sau extinderea de staţii de epurare, lucrări de amenajare de diferite categorii).
Rezultatele analizelor efectuate de laborator se valorifică în studii anuale pe bazine hidrografice, care conțin prezentarea dinamicii calităţii apelor în cadrul fiecărui bazin.
Cunoaşterea calităţii apelor constituie punctul de plecare în stabilirea măsurilor necesare pentru protecţia acestora, a priorităţilor în fiecare etapă, precum şi pentru verificarea sistematică a măsurilor aplicate şi corectarea lor pe parcurs.
Compartimentul Juridic şi Contencios
− reprezintă interesele instituţiei în faţa instanţelor judecătoreşti, a altor organe de jurisdicţie, organelor de urmărire penală, precum şi în raporturile cu persoanele juridice şi persoanele fizice, în limita competenţelor acordate de conducerea instituţiei;
− propune măsuri de respectare a dispoziţiilor legale cu privire la aprobarea şi conservarea patrimoniului, a drepturilor şi intereselor legitime ale personalului, analizând cauzele care generează infracţiuni şi litigii;
− propune măsurile necesare pentru recuperarea creanţelor prin obţinerea de titluri executorii şi sprijină organele abilitate în executarea acestora;
− avizează asupra legalităţii contractelor economice, altor proiecte de acte cu efect juridic, precum şi asupra legalităţii oricăror măsuri menite să angajeze răspunderea materială şi patrimonială a unităţii.
Compartiment Inspecţia Teritorială a Apelor
Inspecţia Teritorială a Apelor din cadrul Administraţiei Naţionale Apele Române şi compartimentele de specialitate din cadrul Administraţiilor Bazinale de Apă, reprezintă organismele de specialitate pentru inspecţie şi control tehnic în domeniul gospodăririi apelor.
Cadrul instituţional, tehnic şi metodologic de desfăşurare a activităţii de inspecţie tehnică, are ca obiectiv furnizarea către Administraţia Naţională Apele Române, de informaţii referitoare la conformitatea privind reglementările, standarde sau specificaţii aplicabile în domeniul gospodăririi apelor şi realizării acesteia la toate folosinţele de apă şi a oricărei lucrări pe ape sau care are legătură cu apele şi prin care, direct sau indirect, se produc modificări temporare sau definitive asupra calităţii apelor, ori regimului de curgere a acestora.
Inspecţia Teritorială a Apelor este deservită de Inspectori de specialitate în domeniul gospodăririi apelor − care sunt persoane împuternicite de către Directorul General al Administraţiei Naţionale Apele Române prin legitimaţii speciale de control.
Lacuri în administrare
− Gura Râului (R. Cibin) – în scopul prelevării de apă pentru potabilizare pentru alimentarea cu apa a municipiului Sibiu
− Balea
− Iezerul Mare
− Iezerul Mic
− Lacul Doamnei
− Podragu
Ape subterane
Pe teritoriul BH Olt – judeţul Sibiu sunt identificate, delimitate şi descrise patru corpuri de ape subterane:
− Corpul ROOT05 (Depresiunea Sibiu);
− Corpul ROOT06 (Lunca pârâului Hârtibaciu );
− Corpul ROOT07 (Depresiunea Făgăraş);
− Corpul ROOT12 (Nocrich-Beneşti).
Construcţii hidroelectrice
Pe teritoriul aflat în administrarea SGA Sibiu există un număr de 11 centrale hidroelectrice şi 3 microhidrocentrale.
Alte activităţi
− deblocarea de gheţuri şi plutitori pe cursurile de apă
− participarea la acţiunile de combatere a poluărilor accidentale
− participarea la acţiunile de apărare împotriva inundaţiilor
